Sub cerul Moldovei măreţe
Sunt case frumoase de lut ,
Sunt lanuri întinse cu grîne
Şi oameni iubiţi de trecut .
Sunt lacuri cu lacrimi de sînge
Vărsate aici de strămoşi ,
Ogrăzi cu bunei şi bunele
Ce-şi deapănă viaţa voioşi .
Pe ţărna Moldovei uitate
Sunt cîmpuri şi iarbă cu flori
Sunt lacrimi de mamă vărsate
Sub lună , sub stele şi-n zori .
Sunt oameni cu sufletul mare
Şi-o dragoste mare de ţară ,
Sunt fii şi fiice isteţe ,
Sunt zile trudite de vară .
Pe dragul meleag al Moldovei
Noi creştem , visăm şi iubim ,
Ne ducem destinul cu toţii
Pe vechiul nostru tărîm .
Moldova mi-e patria-mamă ,
E stilpul casei de lut ,
E zbuciumul inimii mele
E cuibul în care-am crescut !